Heidegger (în dialog cu Jaspers) spunea despre lipsa de educație a lui Hitler, sesizată de Jaspers – “Educația e complet irelevanta, uita-te numai la mâinile alea minunate ale lui.” Nu-i vorba despre exprimarea prin gesturi vs educație (ce … Citeste mai mult →
Diversitatea literaturii ruse. Reper?
În “Filosofia lui Dostoievski”, Berdiaev spune că Leontiev considera ca rusii pot fi sfinți sau ticăloși, in niciun caz la mijloc, nici măcăr mediocrii. Mîșkin (“Idiotul” lui Dostoievski), Nehliudov (“Invierea” lui Tolstoi) opuși Fraților Karamazov … Citeste mai mult →
Afară plouă e un fapt de viață dacă chiar plouă când cel ce vorbește constată lucrul acesta. Afara plouă întrucât s-a schimbat vremea e o opinie dacă-i spusă de mine întrucât nu mă bazez pe nimic obiectiv … Citeste mai mult →
Adolescentul pășește peste pragul tinereții, descoperind mirosul și gustul maturității când înțelege că problemele ce se ivesc în viața nu dispar de la sine, că unele poposesc mai mult decât și-ar dori respectiv că viața nu este o continuă evoluție … Citeste mai mult →
În Can Quantum-Mechanical Description of Physical Reality be considered Complete? (Martie 25, 1935), Einstein, B. Podolsky si N. Rosen consideră că
„in a complete theory there is an element corresponding to each element of reality. A sufficient condition for … Citeste mai mult →
Omul vremurilor. Că vremurile și timpurile încearcă mereu și mereu să-și producă ceea ce consideră a fi standardul uman potrivit (pentru propria contemporaneitate) nu mai este un secret pentru nimeni; Grecii, Romanii, Iluminismul, Comunismul, Modernismul și Postmodernismul, fiecare în parte … Citeste mai mult →
spune Domnul Dumnezeu în Cartea Facerea.
Și de atunci Oamenii se tot străduiesc să țină cont de această dorință a lui Dumnezeu, făcând și ceea ce trebuie dar mai cu seamă ceea ce nu trebuie pentru a răspunde … Citeste mai mult →
În mod complet, individualismul s-a manifestat în preajma Revoluției franceze, până la acel moment apariția sa fiind întârziată de prioritățiile omenirii; nu întotdeauna omul și persoana au avut locul central în preocupările gânditorilor. Există o piramidă a nevoilor politice la … Citeste mai mult →
Impresia că ideile (în special cele ce creează -ismele) vin din neant si se duc tot acolo este cât se poate de naivă și de neîntemeiată. Ceea ce trăim zilele acestea a luat naștere din conflictul creat între Iluminism … Citeste mai mult →
În vremea gândirii instrumentale (a lui Max Weber), a inginerilor sufletului omenesc (vorba lui Stalin), în vremurile când mersul la facultate este ca mersul la supermarket – cumperi orice nu contează ce faci apoi, în timpurile instrucțiunilor de … Citeste mai mult →
Omul a primit doua porunci de la Dumnezeu, atunci cand pamantul abia daca era tocmit. Aceasta înainte ca Moise să primească cele 10 porunci creștine.
Prima este “sa umple pamantul si sa-l supuna” – “Şi a făcut Dumnezeu pe … Citeste mai mult →
The end of all our exploring
Will be to arrive where we started.
And to know the place for the first time
T.S. Eliot, Four Quartets
Nu legea face caracterul dar totuși. Caracterul uman este doar sancționat de lege … Citeste mai mult →
Dintre toate dihotomiile si trihotomiile existente illo tempore in materie fiscala, distinctia Impozit, Taxa, Contributie a ramas constanta si neafectata in structura sa de fond.
Impozitul tine de apartenenta la Stat, de relatia cetatean-Stat[1], Taxa[2] are în … Citeste mai mult →
Middleman este intermediarul din cadrul unei tranzactii. Middleclass este categoria de indivizi ce nu sunt nici salariati, dar nici din clasa celor avuti; stau intre salariati si cei avuti (lato sensu), cei ce controleaza jocul.
Iov este cel ce face … Citeste mai mult →
Ezitarea (aparentă sau nu) lui Hamlet a fost întoarsă pe toate părțile de critica literară, care mai de care mai creativă, dând astfel efecte auctoriale citirii și recitirii despre care vorbește Matei Călinescu în A citi, a reciti. … Citeste mai mult →
Petru (Chifa cum il numea Isus) este unul din cei 12 Ucenicii al lui Isus (primus inter pares). Petru l-a cunoscut pe Isus-omul. Petru este cel cu cele 3 deziceri (a 4 a este cand se uita in mormantul gol … Citeste mai mult →
In Pictura lui Rafael (By Raphael – Stitched together from vatican.va, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=4406048 ) Scoala din Atena, apar atat Parmenide si Pitagora dar si Heraclit. Desigur, si Ceilalti dar aici ne intereseaza acestia 3.
In stanga, randul … Citeste mai mult →
În gânduri anterior exprimate, arătam de ce Sufletul este nu doar locul Conștiinței ci și locul Cunoașterii.
În continuare, dacă acceptăm această perspectivă asupra Sufletului și dacă punem față către față ceea ce spune Iov despre Dumnezeu cu ceea ce … Citeste mai mult →
Facerea (1.27) ne spune asa – „Şi a zis Dumnezeu: “Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră (…)”. „Noastra” pentru ca dupa cum ne invata Ioan, „La început … Citeste mai mult →
Conștiința publică (religioasă sau mai puțin credincioasă, educată sau mai puțin educată) reține 3 Lepădări înfăptuite de Petru față de Isus, înainte de cea de-a doua cântare a cocoșului.
Prima, Ioan 18 (17) – Deci slujnica portăreasă… Citeste mai mult →
Suspendarea caracterului executoriu al titlului executoriu este reglementată diferit, după cum vorbim despre un titlu executoriu ce are la bază un raport juridic de drept privat sau despre un titlu executoriu emis în cadrul unui raport juridic de drept public.… Citeste mai mult →
Într-un Dialog de tinerețe, Ion, Socrate-Platon analizează raportul dintre Arta/Știința poetică și Inspirație/Talent/Geniu.
Ion – Bine, dar atunci care să fie cauza, Socrate, că nu-mi pot aduna atenția și sunt incapabil să zic ceva … Citeste mai mult →
Fuga de cultură……
De Cultură poți fugi în două feluri: precum lumea condusă de SUA sau precum cea condusă de Rusia. Ambele lumi nu doar în propoziția de mai sus antagonice se considera deopotriva Exceptionale, fiecare in felul … Citeste mai mult →
„Nu judecați poporul rus după infamiile pe care le comite atât de des ci după acele lucruri mari și sacre după care tânjește mereu și din străfundurile tic… Citeste mai mult →
Iov din Vechiul Testament ne invata multe lucruri. Atat cum sa ne raportam la situatiile pe care nu le intelegem pe deplin (greutatile vietii si cauza acestora in Dumnezeu) dar si cum sa ne pozitionam fata de Pronia cereasca, „Cine … Citeste mai mult →
“Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înţelepciune?”.
Dintre toate valorile și principiile ce animă profesia de avocat, Independența este piatra care tocmește profesia astfel încât aceasta să ajungă să … Citeste mai mult →
Arată-mi Bucuria ta ca să-ți spun ce fel de Om (al Dreptului) ești.
Contează de unde ne luăm Bucuria în Drept, pentru că unele surse de Fericire juridică sunt mai de dorit decât altele, existând o ierarhie a Bucuriei juridice. … Citeste mai mult →
toți facem, în diverse forme și situații. De la cel mai mare până la cel mai mic, fiecare vrem să dăm ceva pentru a primi altceva. Forma aceasta juridică, sinalagmatic religioasă ne animă viața celor mai mulți, sperând că dând … Citeste mai mult →
Intrebarea ruseasca.
Exista ceva in Om mai intim decat intimitatea?
Raspunsul la aceasta intrebare lamureste atat problema Cunoasterii dar si discutia Cunoasterii de sine, insa inainte de a arata ce este acest Rest al cunoasterii de sine (Dumnezeu sau … Citeste mai mult →
Rosteste Apostolul Pavel asa – nu fac binele pe care-l voiesc ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc. Sfintii Parinti spun astfel – nu dupa raul pe care nu l-am facut vom fi judecati ci dupa … Citeste mai mult →
Avem un fapt la care ne putem uita cum se uită modernismul la trecut (împachetându-l și aruncându-l la gunoi) sau putem proceda precum face postmodernismul cu aceeași formă a timpului, cu trecutul (dezvrăjindu-l, despachetându-l și uitându-se la el din mai … Citeste mai mult →
Diversitatea de opinii juridice, lipsa de unitate a acestor interpretări, pluralitatea opiniilor mai curând decât sistematizarea acestora a devenit un loc comun în știința dreptului. Așteptările sunt mai curând să găsești speța rezolvată decât principiul regulator pentru … Citeste mai mult →
se întreba Weizsäcker (colaborator al lui Heisenberg). Feynman spunea asa – „There is a difference between the name of the thing and what goes on.” Tot Feynman spunea ca iti dai seama de cel ce stie ceva daca poate explica … Citeste mai mult →
Există o ipocrizie a modernismului/contemporaneității față de totalitarisme.
Mai curând preferă să se războiască cu extrema dreaptă decât să se lupte cu comunismul. Este mai la îndemână factual și intelectual să combați, să arăți excesele fascismului, nazismului decât să argumentezi … Citeste mai mult →
Dacă Isaiah Berlin (în Gânditorii ruși) justifica cruzimea Revoluției Ruse din 1907 prin faptul că Revoluțiile europene/Revoluția franceză au eșuat în ceea ce privește modalitatea de transformare în realitate cotidiană a idealurilor revoluționare, Michel Onfray (în Decădere. Viața și moartea … Citeste mai mult →
Fiscalitatea între Democrație și Autocrație sau în căutarea Reperului Obiectiv (pierdut/neconstituit) al Taxelor și Impozitelor
În multe feluri poate fi definită democrația și statul de drept. Unele perspective sunt de natură juridică, altele de natură politică iar altele sunt pur … Citeste mai mult →
Fonemism juridic? Se scrie apel și se citește recurs (ÎCCJ), se scrie recurs dar se citește apel (CCR), termenul este imperativ dar este facultativ și fără sancțiune asupra actului juridic (ICCJ). Detalii mai jos în 3 hotărâri ce deslușesc probleme … Citeste mai mult →
Incapacitatea Omului de a pătrunde Evanghelia este una contemplată evanghelic. Apostolul Pavel, în Epistola Întâia către Corinteni spune așa:
Şi eu, fraţilor, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovniceşti, ci ca unora trupeşti, ca unor prunci în Hristos, … Citeste mai mult →
Textul legal în discuție, cuprins în art. 13 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ (în continuare LCA) reglementează două obligații procedurale; una privește citarea părților si revine instanței judecătorești să îndeplinească această obligație, iar alta privește depunerea actului … Citeste mai mult →
Diferența dintre formă și fond în materia de TVA nu este ceva nou, nici din perspectivă doctrinară dar nici jurisprudențială (fie că vorbim de practica instanțelor naționale sau de practica CJUE). La fel de notoriu este și faptul că fondul … Citeste mai mult →
Când Ipocrizia Politică devine un fapt sau ce se întâmplă când Elitele își pierd răbdarea și generozitatea
Ipocrizia este asemenea unei Caricaturi, exprimă pe ici pe colo (poate chiar și în mod esențial) imaginea reală. Caricatura rămâne diferită de Imaginea … Citeste mai mult →
În multe feluri te poți uita la Creștinism și la valorile acestuia. De la poziționarea intrinsecă, implicată în mod esențial în valorile creștine până la atitudinea extrinsecă, a terțului observator, ce se uită la ideile și principiile creștinismului strict rațional … Citeste mai mult →
What is science? – by Richard Feynman (Prelegere din 1966) vs. Elogiu învățării pe dinafară, de Sever Voinescu (Iulie 2022).
În 1966 Richard Feynman a ținut o prelegere despre What is Science? În mod esențial, Feynman spune două lucruri: 1) … Citeste mai mult →
Despre felul în care omul se raportează la Istorie s-a scris și s-a gândit în povestea ideilor. Există sisteme de gândire ce au ca punct central Istoria. Nu-i o noutate din această perspectivă. Inedită este abordare lui Tolstoi dar și … Citeste mai mult →
Punerea problemei. Cel puțin în ultimii 200 de ani, țara noastră s-a preocupat (sau așa s-a lăsat impresia) despre calea ce trebuie urmată de generația tânără, despre cum construim generația ce va schimba România. De la Generația anilor 1930… Citeste mai mult →
Sau de ce nu-i vorba despre o schimbare de paradigmă ci doar de o reamintire (pentru continuare) a singurei paradigme pe care Occidentul și-a oferit-o până acum – legea greacă.
De unde și cât timp…..
Deslușirea trecutului nu este doar … Citeste mai mult →
Războiul (și acesta) are o particularitate. Nu-i despre ceva material. O parte folosește mijloace materiale (rudimentare chiar) pentru a obține/proteja niște idei, în timp ce cealaltă parte pune în discuție Idei și Valori pentru a obține niște rezultate puțin mai … Citeste mai mult →
Newton ne-a învățat că dacă determinăm viteza și momentul/locul unui obiect știm cu siguranța și în viitor ce viteză și ce locația va avea respectivul obiect. Este ceea ce se numește teoria deterministă din fizica clasică. Heisenberg, Bohr și mecanica … Citeste mai mult →
Problema modalității acoperirii golurilor legislative, tăcerii legiuitorului, pasivității acestuia a suscitat multe discuții în literatura de specialitate, în doctrina juridică. De la analogia legii la analogia dreptului trecând prin de eos quod plerumque fit multe gânduri și idei au fost … Citeste mai mult →
Achiesez la punctul de vedere în acord cu care înțelegerea și cunoașterea nu vin doar din știință, logică și rațiune ci acestea (înțelegerea, cunoașterea) pot avea sau chiar au drept sursă inclusiv aspectele ce țin de modalitatea în care Spiritul … Citeste mai mult →
Există o adiere politico-ideologică, ușor perceptibilă dar vizibilă cu ochiul liber, comună celor două partide politice, în ceea ce privește Statul și rolul acestuia în societate.
În acest sens, alianța dintre cele două partide politice nu este întâmplătoare și are … Citeste mai mult →
Există această credință că tot ceea ce a dobândit statutul de știință a căpătat inclusiv rigoarea exactității, scăpând în felul acesta de tot ceea ce poate avea calitatea metafizicii (de necuprins în mod exact cu simțurile, de neexplicat rațional, etc.). … Citeste mai mult →
De la Caragiale pana la Cioran, de la D.D. Roșca și până la Eugen Ionescu, intelectualii și-au pus problema specificului național. Cioran în Schimbarea la fața a României este mai categoric și mai cinic, biciuind sau mai bine blestemând acest … Citeste mai mult →
Spune Sfântul Apostol Pavel în epistola I către Corinteni.
Contextul ce a prilejuit intervenția Apostolului Pavel nu este diferit cu mult (dintr-o anumită perspectivă) de contextul contemporan și particular nouă.
Vremurile contemporane Sfântului Pavel aveau la bază ceea ce în … Citeste mai mult →
Ipoteza constituțională în discuție zilele acestea este aceea a completării Guvernului României urmare a restragerii/demisiei miniștrilor USR-PLUS.
Discuția ce se poartă în mediul public privește
1) obiectul confirmării/aprobării de către Parlament – noua structură a Guvernului, doar miniștrii ce vor … Citeste mai mult →
Și experiența noastră nemijlocită (30 de ani de democrație politică), ca terți direct observatori, dar și teoria politică pe ici pe colo direct deprinsă, ne-au învățat că moralitatea în politică este o struțo-cămilă, un animal cu o configurație proprie, supusă … Citeste mai mult →
Societatea în care trăim este dată zilele acestea peste cap de faptul ca starea de conflict politic este prelungită strict din interese electorale/politice, fără nicio legătură cu interesele directe și imediate ale cetățenilor.
Alegerile din PNL trebuie să prindă pe … Citeste mai mult →
Toată vremea lui Socrate și Platon abundă de această diferență dintre înțelepciune si filosofie; de la cei 30 ce au condus dictatura Atenei, până la dialogul Charmides, sau până la ivirea sofiștilor, până la lupta dintre democrata Atena si aristocrata … Citeste mai mult →
Nietzsche vorbește despre ieșirea din individuație, în Genealogia Tragediei. Genialitatea este o formă de părăsire a Individuației. Sfințentia este altă formă de contemplarea a Individuației. Ideea este că omul poate să-si părăsească cămașa de forță a individuației, ajungând la … Citeste mai mult →
Aici si Acum totul poate fi judecat, căci justiția este și efectivă dar și totală (cel puțin din perspectiva vocației). Preocuparea omului este să ducă Justiția în cele mai mici cotloane și unghere, să nu rămână nicio urmă de praf … Citeste mai mult →
Noi credem despre noi că suntem cel puțin sarea și piperul Universului, că fără noi nimic nu ar putea funcționa dar când colo….
In Menon, Socrate și Platon (!) consideră că înțelegerea este în Suflet, care nemuritor fiind, ne ajută … Citeste mai mult →
Nici Dictionarul explicativ al limbii romane dar nici instituţiile juridice nu explicitează (nu intră în profunzimea lucrurilor) una dintre stările din ce în ce mai des întâlnite în viaţa noastră de zi cu zi şi anume Prostia. Am reglementat tot … Citeste mai mult →
I.L. Caragiale îi cerea[1] lui Rădulescu-Motru să scrie despre Nietzsche „dar vezi tu, măi băiete, nu filosofie de aceea transcedentală, cum învățați voi prin Germania, și de care publicul românesc nu o să se intereseze nici peste o … Citeste mai mult →
…Aşa-i spunea Nae Ionescu lui Mihail Sebastian (cel ce se declarase în 1934 un evreu, un român şi un dunărean) în Prefaţa (cea multă vreme ignorată[1]) la romanul De două mii de ani.
Theaitetos în dialogul[2] său … Citeste mai mult →
I DELIMITĂRI METODOLOGICE
Comutativitatea și distributivitatea sau justiția comutativă și justiția distributivă[1] se manifestă inclusiv în ceea ce privește procedura arbitrajului, în sensul că aceasta din urmă trebuie să țină seama de evoluția care a avut loc în decursul … Citeste mai mult →
Noi, cei vremelnici pe aceste meleaguri numite România, avem o particularitate dată nu doar de contextul spațial dar și de cel istoric. Dorim să fim Independenți, suficienți nouă și atât sens în care am decis să renunțăm și la Educație … Citeste mai mult →
Răul, de orice natură ar fi acesta, nu se mai observă ci se discerne eventual.
În contextul acestui punct de vedere definesc răul ca fiind acea stare, situaţie, abordare, conduită ce contravine esenţei şi bunei orânduieli aferente unei instituţii, stări, … Citeste mai mult →
Ion Ianoşi spune că Turgheniev atunci când distinge între forţa centrifugă şi forţa centripetă în literatură îşi ia drept model pe Don Quijote respectiv Hamlet. Unul îşi caută împlinirea în cele lumeşti şi direct cuantificabile, fiind astfel orientat spre lumea … Citeste mai mult →
Principiul folosit ca justificare în genetică dar şi în neuroştiinţe timp de mulţi ani are în vedere exact această realitate în acord cu care cercetarea se face unde este lumină şi nu neapărat în zonele întunecate. Bancul are în vedere … Citeste mai mult →
Problema stagiarului (lato sensu) este una deopotriva de curaj si indeletnicire. Curajul lipseste intrucat considera ca totul este esential, ca totul trebuie spus, subliniat, argumentat in sensul ca nu isi asuma sa arate doar problemele pe care le considera ca … Citeste mai mult →
Ana Blandiana spune astazi pe ziare.com ca Libertatea fara Justitie nu este posibila. Radu Rizoiu a spus ieri ca Libertate fara Reguli nu se prea poate. Darwin cu a sa Teorie a Evolutiei nu a bagat lumea in depresie prin … Citeste mai mult →
Noica vorbind despre Platon şi Socrate spune că vremea acestora nu era neapărat la începuturile filosofiei ci se aşază în ordinea firească a unui sfărşit determinat de Parmenide cel static (dincolo de orice există fiinţa) respectiv Heraclit cel dinamic (totul … Citeste mai mult →
Trecerea de la un sistem de idei la un alt sistem de gândire, de la o matrice ideologică la alta, nu ar trebui să ne fie străină în condițiile în care istoria are suficiente astfel de lecții din care putem … Citeste mai mult →
România este peste tot la fel (de principiu).
Nu există observator/participant privilegiat – este teoria conturată când Copernic a venit și a inversat ordinea lucrurilor prezentată de Ptolemeu – Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers.
La nivel … Citeste mai mult →
Despre ipocrizia subordonarii principiului neutralitatii TVA principiului ca veniturile publice nu trebuie sa fie afectate in niciun fel.
Si aici http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=213856&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=10946012 dar si aici http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=228046&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=7769186 CJUE conditioneaza ceea ce foarte frumos se numeste principiul neutralitatii TVA-ului (ce vizează eliberarea integrală … Citeste mai mult →
…și Dumnezeu era Cuvântul (zice Ioan) sau Să facem om după chipul și asemănarea Noastră (spune Moise în Facerea).
Nu despre vorbire sau despre asemănarea trupească este vorba ci despre Rațiune, întrucât Dumnezeu este forma supremă a Rațiunii. Avem vocația … Citeste mai mult →
Ce face din Suflet Minte (Origen) sau despre Păcatele de stânga şi cele de Dreapta (Steinhardt) ca modalitate de aplicare a Dreptului prin coroborare și nu prin ierarhizare
Trăim vremuri în care supremaţia ideatică, inclusiv în termeni juridici este dată … Citeste mai mult →
Laicitatea noastră de toate zilele. Natura laică a societății în care trăim, caracterul secular al vremurilor contemporane au fost opuse illo tempore doar în relația cu Religia/Biserica. Multă vreme ne-am luptat ca Statul să fie diferit de Biserică și/sau Religie … Citeste mai mult →
Jose Saramago în Eseu despre luciditate vorbeşte despre politicienii şi politica ce au determinat cetăţenii să urască statul. Dostoievski în Jurnal de Scriitor mărturiseşte că iubeşte creştinismul şi pe Hristos dar nu se împacă prea bine cu Biserica lui Dumnezeu … Citeste mai mult →
Avocatul autonom
Petru Cretia defineşte autonomia individului ca fiind nu libertatea de a face tot ceea ce doreşti ci libertatatea de a-ţi alege legea după care funcţionezi; şi cea mai constrângătoare existenţă are posibilitatea alegerii principiului de funcţionare.
Sub acest … Citeste mai mult →
În povestea lui Lewis Caroll, Through the looking-glass, Regina de Cupă îi spune lui Alice că lumea se schimbă continuu și repede sub picioarele ei astfel că ea trebuie sa alerge tot timpul pentru a rămâne în picioare. Avocatura a … Citeste mai mult →
When I was in Year 4 (which means that I was about 8 or 9 years old) I read the book Wonder. I didn’t understand much of it and I also didn’t like it. Now however, I re-read it and … Citeste mai mult →
Societatea instrumentală vs. Societatea consumatoare (parcă mai bine decât consumeristă)
Mai întâi Andrew Apter (Beyound Words) iar apoi S. Huntington (Clash of Civilizations) disting între societăți instrumentale (cu un nivel ridicat de inovație, in sensul de … Citeste mai mult →
De la „noi și ei” la „sfârșitul istoriei” și „conflictul civilizațiilor”.
Transformarea realității factuale în concepte este atât definiția gândirii dar și modalitatea prin care creierul/mintea/inteligența (BrainMind vorba neuroștiinței) înțelege lumea înconjurătoare. Un astfel de demers cognitivo-intelectual a fost realizat … Citeste mai mult →
Oricum ne-am raporta la Idee (în sensul lui Platon ca esență a lucrurilor, ca aspect ce transcede realității imediat cognosicibile, în sensul neuroștiințelor, ca formă de înțelegere a lucrurilor, a realității factuale, echivalentă fiind gândirii, sau în sensul lui Schopenhauer, … Citeste mai mult →
De la Parmenide la Heidegger, de la Aristotel la religie, de la neuroștiințe la genetică, gândirea s-a preocupat în mod continuu de locul Conștiinței respectiv al Sufletului în existența noastră umană de zi cu zi. Că vorbim despre suflet, despre … Citeste mai mult →
Spuneam și cu alte ocazii, vorbind despre Nevoia de standarde şi criterii opozabile legiuitorului în procedura de legiferare a ilicitului penal respectiv a licitului fiscal, că Frica lui Dumnezeu este începutul înţelepciunii spun cele sfinte, ceea ce la nivel politic … Citeste mai mult →
Criteriul ultimului resort în definirea unei democrații.
Definirea democrației este o activitate nu totdeauna ușoară aceasta ținând cont și de perspectivele de abordare a problemei. Dacă ne uităm politic definim democrația ca fiind modalitatea de funcționare a statului (separația … Citeste mai mult →
Rog să-mi fie iertat caracterul sentenţios al acestor rânduri, înţelegându-se faptul că asum inclusiv caracterul eronat al perspectivei de mai jos asupra acestor trei personaje. De asemenea sunt convins că astfel de catalogări nu pot fi privite altfel decât cum … Citeste mai mult →
Centenarul timpului pierdut se poate numi ultimul secol, după cum în căutarea timpului pierdut ar trebui să fie următoarea 100 de ani.
Dostoievski prin Legenda Marelui Inchizitor așază creștinismul sub semnul virtuții, valorilor și principiilor și nu al confortului sau … Citeste mai mult →
În mod obişnuit (în popor, cum se spune) a şti este sinonim cu a cunoaşte. Din punctul nostru de vedere, astfel cum vom arăta în continuare, cele două verbe se află în relaţie de continuitate unul faţă de celălalt, … Citeste mai mult →
2. Hotărârea din dosarul A. Eichmann.
Judgment 1. The Appellant, Adolf Eichmann, was found guilty by the District Court of Jerusalem of offences of the most extreme gravity against the Nazis and Nazi Collaborators (Punishment) Law … Citeste mai mult →
Punerea problemei. Și la Nurnberg dar și la Ierusalim (procesul lui Eichmannn) judecătorii erau preocupați și de consecințele produse asupra conștiinței celor judecați de faptele săvârșite de aceștia. Iar H. Arendt duce mai departe această curiozitate verificând felul în … Citeste mai mult →
De când are Stat, preocuparea constantă a României a fost mereu aceea de a-și fundamenta respectiv întări Statul. A făcut lucrul acesta Cuza, la fel au făcut și Regii după cum același comportament l-au avut și comuniștii. După 1990 de … Citeste mai mult →
Punerea problemei
Nici măcar reverul lui Tsitsipas sau uniformitatea lui Medvedev nu au putut să îndepărteze privirea de numele menţionat cu atâta insisteță pe arena de tenis unde se juca semifinala Shanghai Masters.
Unul dintre Apostolii Filosofiei (Schopenhauer) spune că … Citeste mai mult →
Pe 24 Septembrie Curtea Supremă a Marii Britanii (în continuare UKSC) a pronunţat Hotărârea cu privire la
“the advice given by the Prime Minister to Her Majesty the Queen on 27th or 28th August 2019 that … Citeste mai mult →
Faptele.
În Comisia von der Leyen (al cărei resort declarat este Pentru o Uniune mai ambițioasă) există un post de Comisar, alocat Greciei (Margaritis Schinas, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană) … Citeste mai mult →
După fotbal și politică, cred că SRI-ul este instituția cea mai vorbită dar și cea mai puțin înțeleasă (ca natură legală mă refer) dintre subiectele sau instituțiile ce ne animă viața socială zilele acestea. În ultimii ani SRI-ul a trecut … Citeste mai mult →
Daca „înnozi” ceva filosofie (Kant/Schopenhauer) cu ceva genetică și neuroștiinte ajungi la concluzia ca omul are vocatia sa fie filosof, sau altfel spus înțelegi că există un fundament genetic pentru filosofie (definita ca fiind întelegerea lucrurilor ce nu se vad … Citeste mai mult →
Prima dată am citit despre efectul tămăduitor al stării de plictiseală asupra copilului la Bertrand Russell care îndeamnă părinții să lase copii să se plictisească întrucât aceasta este starea de grație în care aceștia se descoperă pe sine. Apoi m-am … Citeste mai mult →
Adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 a stârnit multe discuții profane (a se citi politice) în mass-media națională. Dincolo însă de problemele politice există câteva aspecte pur tehnice ce la prima vedere par nu … Citeste mai mult →
La 21 Iulie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 129/2019). Această lege abrogă vechiul regim juridic … Citeste mai mult →
Punerea problemei.
Este din ce în ce mai evident că de ceva vreme funcționăm după dihotomia ei și noi într-un mod foarte profund în condițiile în care fiecare din cele două părți implicate încearcă să se deosebească de cealaltă parte, … Citeste mai mult →
Kant spune că rațiunea este pură dacă își este suficientă sieși, adică dacă are în mod intrinsec toate instrumentele necesare pentru a-și atinge funcția sa constitutivă dincolo de experiențe, instincte, percepții și context.
La nivel ideatic Justiția este fără putință … Citeste mai mult →
Hegel i-a zis teză, sinteză si antiteză. Alfred N. Whitehead a numit-o romantism, precizie si principialitate. R. Dawkins deosebește comportamentul genetic de cel cultural, fără să fi deslușit, este adevărat, care pe care se influențează în mod covârșitor: comportamentul genetic … Citeste mai mult →
If you haven’t read this novel, well you must at least be familiar with its famous main characters: Don Quixote (a mad errant) and Sancho Panza (his loyal henchman). The book is based on the inspiring story that anyone can … Citeste mai mult →
Art. 273 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată (în continuare Directiva TVA) dispune în mod expres că
„Statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru a asigura colectarea în … Citeste mai mult →
Berdiaev (în „Filosofia lui Dostoievski”) încearcă să demonstreze că ceea ce a spus Leontiev despre ruşi cum că aceştia pot fi fie sfinţi, fie ticăloşi este pe deplin aplicabil. Personajul lui Dostoievski (Mîşkin – … Citeste mai mult →
H. Arendt asemenea lui Tocqueville în Democrația în America se arată oarecum uimită de capacitatea americanilor de a fi cetățeni, în sensul de a-și determina unitatea prin raportare la Constituție. În același sens, Arendt identifică și dimensiunea morală a revoltelor … Citeste mai mult →
Richard Dawkins incepe Gena Egoista spunand ceva de genul acesta – viata inteligenta de pe o planeta ajunge la maturitate atunci cand izbuteste pentru intaia oara sa priceapa cauza propriei existente. Hannah Arendt in Ultimul interviu si alte convorbiri spune … Citeste mai mult →
J. Steinbeck in Fructele mâniei spune că mai întâi omul trebuie să trăiască și apoi să-și îngăduie să moară. Religia a reusit dintr-un anumit punct de vedere sa acomodeze una dintre fricile ancestrale ale omului si anume frica de moarte … Citeste mai mult →
În ciuda aparențelor, creștinismul nu este un dat după cum nu este o lucrare definitivă, ci din contră este o formă de spiritualitate ce se educă pe tot parcursul vieții, asemenea educației laice. M-am născut creștin dar am devenit și … Citeste mai mult →
Stadiile Justitiei sau ale aplicarii legii. De multe ori auzim ca procurorii sau judecatorii doar au aplicat legea (asa cum este ea). Si la Nuremberg s-a auzit asa, si in procesele comunismului la fel….. Nu am avut domne ce face, … Citeste mai mult →
Suntem rezultatul modalității în care reușim să acomodăm paradoxurile din viața noastră, iar una dintre aceste Antinomii este aceea dintre Gândire și Bun simț (Educația convențională).
Reflexul nostru social (de animal social) ne îndeamnă să atingem un anumit nivel al … Citeste mai mult →
În dogmatica creştină multe idei s-au ciocnit pentru a desluşi natura dumnezeirii (a relaţiei dintre Tatăl şi Fiul). Conciliile de la Niceea şi Calcedon au avut ca preocupare inclusiv această dispută. „Soluţia finală la preocupările lor a constat în … Citeste mai mult →
