H. Arendt asemenea lui Tocqueville în Democrația în America se arată oarecum uimită de capacitatea americanilor de a fi cetățeni, în sensul de a-și determina unitatea prin raportare la Constituție. În același sens, Arendt identifică și dimensiunea morală a revoltelor studențești din SUA în sensul că aceștia apără ceva și mai puțin cer ceva pentru ei. Răzvrătirea nu este pentru politică și putere, nu este atât de măreață încât să fie doar din când în când, ci este pentru morală, etică și deontologie ceea ce o face să fie zi după zi.
Cel puțin în ultimii 30 de ani revolta din societatea românească a fost exclusiv de natură politică, urmărind dobândirea puterii politice și mai puțin scopuri morale sau etice. România este măreață (de principiu) din 4 în 4 ani, sau din 5 în 5 ani atunci când trebuie să-și exprime dreptul la vot; în rest liniște și pace în sensul că zi după zi nu ne deranjează în niciun fel banalitatea răului vorba lui H. Arendt.
Fiind atât de măreți și de exclusiviști (urmărim doar schimbarea regimurilor politice) dimensiunea morală și etică aferentă unei societăți ca a noastră lipsește. Moralitatea este total indiferentă dezbaterii politice, aceasta din urmă fiind în realitate nu imorală ci amorală; ceea ce trebuie să se schimbe în societatea în care trăim este moralitatea fiecărei zile și nu politica celor 4 ani. Piața Victoriei s-a umplut de atâtea ori dar doar pentru mize politice (adoptarea sau nu a unei legi, în principiu) însă dimensiunea morală și/sau etică a răzvrătirii lipsește din societatea noastră.
Revolta noastră este aproape totdeauna pentru a apăra statul, într-un fel sau altul (de aceea spun că miza este una politică) și mai puțin pentru a reacționa față de ceea ce face statul unuia sau altuia dintre noi, spre exemplu (mă gândesc că un stat ce multă vreme a fost condus după rațiuni comuniste a avut câteva scăpări în decor în decursul timpului).
La nivel individual, zi de zi fiecare dintr noi este pus mai mult sau mai puțin în fața unei situații ce necesită o reacție morală – prioritate la trecere, agresivitate în trafic, gunoi pe stradă, proastă creștere, oameni agresați, funcționari publici nerezonabili, etc. Suntem total anesteziați când este vorba despre a reacționa la nivel individual și în mod consecvent cu privire la situații ce nu au conotații politice. Revolta cu miză politică a devenit singura noastră reacție într-o societate ce trăiește și dincolo de ziua alegerilor (de orice natură ar fi acestea).
Marketingul politic (a se citi manipularea politică) prinde atât de bine la noi (mai mult decât la alții se pare) și pentru că avem doar o singură formă de exprimare a frustrării acumulate în realitate zi de zi (și nu neapărat numai din cauza vieții politice) și anume votul. Dimensiunea morală lipsește cu desăvârșire din existența noastră de zi cu zi și vom rămâne multă vreme așa întrucât exprimării noastre politice îi este total indiferentă această latură de zi cu zi.